Zâmbetul unui copil care își vede mama fericită nu se compară cu nimic

27 Februarie 2020, 08:47    •   
comentarii

Luni întregi am plimbat prin amintirile mele zâmbetele copiilor de la Fundeni, pe care i-am vizitat de Ziua Mamei. Când intram pe ușa salonului, deși aveam masca pe față, mă recunoșteau imediat: “Tanti Prezentatoarea, Tanti Prezentatoareaaa!”

Le spuneam doar: "Astăzi sunt Moș Crăciunul mămicilor!", apoi mă așezam lângă fiecare dintre ei și le explicam, pe rând: "Uite, o prietenă de-ale mele a pregătit un cadou pe care ar vrea să i-l dai tu mamei tale, de 8 martie!"

Ochii li se măreau, a mirare, iar zâmbetul le apărea în colțul gurii, în timp ce eu le întindeam cutia. Mânuțele, cu mișcări timide, o prindeau cu grijă, ca pe o comoară.

“Îi vom spune mamei că l-am făcut împreună, pentru ea”, asta îi șopteam, complice, copilului, chiar sub privirile mamei.

Ce urmează? De fiecare dată este la fel de emoționant. Fie se duc ei spre mamă, dacă se pot deplasa, fie vine mama la pătuțul lor, iar cadoul ajunge din mâinile puiului bolnăvior în brațele mamei.

Mama zâmbește și, de cele mai multe ori, plânge într-un amestec de duioșie și tristețe, însă, în același timp, chipul i se înseninează, își îndreaptă spatele și își sărută puiul cu tot dragul din lume.

Bucuria din privirea copilului, bucuria că poate să îi facă un dar mamei, care își trăiește viața pe un scaun, lângă pătuțul lui, nu poate fi descrisă în cuvinte.

Întotdeauna am un dar Zurli și pentru cel mic: o jucărie, o carte sau un cd.

Îi las în urmă îmbrățișați, bucurându-se de surpriză, și plec spre următorul salon. Împreună cu o mamă bună, de undeva din țara cu atâția oameni necăjiți, am adus Soarele într-un salon în care grijile au pus stăpânire pe fiecare secundă din zi și din noapte.

Adoptă o mamă! Alungă-i norii și dăruiește-i o zi de primăvară! Gestul tău mic se transformă într-o bucurie fără margini!

 
Mirela Retegan pe

YouTube

Arhivă

Gandurile Mirelei

Cubul, un test de personalitate

V-am pregătit un joc tare drag mie. Se numește CUBUL. Este un exercițiu de imaginație, un test de personalitate.   Mi l-a facut cineva în urmă cu 15 ani și de atunci folosesc orice ocazie să-l dau mai departe. Îi rog...

citeste mai mult  

De ce ne e dor de “acasă”

Noi suntem generația care suferă de dor de “acasă”. Și acasă înseamnă locurile în care ne-am născut, în care am copilărit. Noi suntem generația care a învățat să meargă pe...

citeste mai mult  

E greu să vorbești cu Dumnezeu. La fel de greu cum e să vorbești cu părinții tăi.

Începe Săptămâna Mare și mi-am propus să fie Săptămâna Cumințirii din toate punctele de vedere. O săptămână în care să vorbesc cu Dumnezeu mai mult decât cu oricine altcineva....

citeste mai mult  

Când oamenii sunt faini și simpli

„Mi-am plâns împreună cu tine toate îmbrățișările pe care nu le-am primit, toate te iubesc-urile pe care nu le-am auzit, toate mângâierile pe care nu le-am simțit!   Mi-am plâns...

citeste mai mult