Aș vrea să-l învăț pe copilul meu să nu se necăjească pentru că a pierdut obiecte. Sau oportunități. Sau joburi. Sau relații.

Aș vrea să-l învăț pe copilul meu că orice casă ar pierde, e ceva mic. Aș vrea să știe de la mine că orice relație ar pierde, e o pierdere mică.

Aș vrea să nu uite vreodată că niciun job, niciun examen, niciun tren, nicio oportunitate nu sunt pierderi mari. Telefonul, jucăria, cardul, poșeta, portofelul, mașina, casa, iubitul, prietena, trenul, proiectul, ocazia... toate sunt pierderi mici.

Să pierzi ceva mic e mult mai bine decât să pierzi ceva mare.

Și ce e mare în accepțiunea mea?

Fericirea. Sănătatea. Libertatea. Pacea! Acestea sunt cele mai mari și mai valoroase comori pe care un om le poate deține.

Sunt persoane care se supără atât de tare că pierd un job sau o relație, încât își pierd sănătatea. Sunt oameni care pierd proiecte și devin extrem de nefericiți. Sunt oameni care pierd case, bani, mașini și fac gesturi necugetate, prin care își riscă inclusiv libertatea.

Să nu-ți pierzi mințile e mult mai important decât pierderea oricărui lucru material.

Acceptă că ai pierdut! Învață să pierzi. Păstrează-ți sănătatea psihică și fizică! Rămâi fericit în inima ta, ai grijă de libertatea ta, iar pe cele materiale din nou le vei avea.

Nu pune preț pe lucruri mai mare chiar decât îl au. Străduiește-te să nu-i faci pe copii să creadă că o casă, un telefon, o mașină, o ocazie ar fi mai importante decât sunt fericirea, sănătatea, libertatea.

Sigur că e bine să avem grijă de ceea ce se află în posesia noastră dar, în niciun caz, pentru niciun motiv, nu trebuie să ducem grija eventualelor pierderi mici.