De când a apărut minunea asta pe nume Maya în viața mea, vacanțele se împart în 3 categorii: împreună, ale mele și ale ei. Cele împreună sunt la rândul lor împărțite în categorii: cu alții sau doar noi două.

De 6 ani, la începutul fiecărei primăveri fugim într-o vacanță numai a noastră. O vacanță de fete, o vacanță de prietene. Una în care lăsăm acasă toate opiniile diferite și ne umplem valiza cu muuultă răbdare. Și una și cealaltă. Ne tratăm de la egal la egal, ținem cont fiecare de dorințele celeilalte și suntem într-un zen din care nimeni și nimic nu ne poate scoate.

E ca și cum mă duc în vacanță cu Moni sau cu Fifi (prietenele mele) și ne bucurăm pur și simplu de timpul petrecut împreună.

În prima vacanță de fete, la Roma, ne-am rupt picioarele alergând să vedem cât mai multe. A fost superb. Dar prea obositor. Așa că, de atunci am schimbat placa: important e, în vacanță, să ne simțim bine. Fiecare speră că va reveni în locurile prin care am trecut împreună, fiecare trăind alte experiențe.

Roma, 2012

Toate aceste deplasări sunt pentru mine sursa de inspirație. Mă întorc din fiecare loc mai bogată cu câteva povești pe care nu le-aș fi auzit în altă parte. Parcă locul acela anume ne invită să ne deschidem sufletul. Eu devin un ascultător mult mai atent și ea un povestitor mai generos. Terasele la care ne-am oprit păstrează întâmplări care m-au făcut să fiu o mamă mai bună cu fiecare confesiune a copilului meu. Despre visuri, băieți, proiecte, nemulțumiri, dorințe, lucruri neînțelese... discutăm ceea ce, altfel, nu apucăm să vorbim acasă aproape deloc.

Atena, 2013

În vacanțe nu mai sunt mamă. Sunt Mirela - partenera ei de călătorie și prietena ei. Care a trăit, cel mai probabil, emoțiile Mayei și care, în vacanță fiind, își permite să lase loc slăbiciunilor și minusurilor să iasă la suprafață. "Doamne, mamă, te văd mai om", mi-a spus copilul meu după ce i-am povestit despre prima noapte în care eram în cu totul altă parte decât știau ai mei că sunt.

Nisa, 2014

Vacanțele în doi ne-au unit cât nu ne-au apropiat celelalte zile din an în care atenția mea trebuia să se împartă între multe și mulți alții.

Portugalia, 2015

În vacanțele acestea toată atenția este pe ea. De regulă, nu dăm drumul la televizor, vorbim puțin la telefon și stăm și mai puțin pe net. Sunt vacanțele de despărțit firul în șapte. O gură de oxigen perfectă pentru începutul primăverii. Deoarece, pentru mine acum începe noul an. Cu primul ghiocel, cu primele raze de soare.

Rhodos, 2016

Anul acesta am întâmpinat primăvara în Napoli. Pe insula Capri, cu soarele în păr și marea pe picioare.

Roma, Nice, Atena, Lisabona, Rodos și Napoli - 6 locuri pe care le păstrăm în inimă și care ne-au amintit că fiecare zi e pe viață și pe iubire, nu pe viață și pe moarte.