Scapă de cerșetorii de atenție. Sunt printre cei mai mari consumatori de energie. Oameni care nu fac nimic dar care consumă pe pâine energia celor care au foarte multe lucruri de făcut. Oameni mult prea comozi ca să acționeze, dar nu atât de comozi cât să restricționeze. Să-ți restricționeze ție entuziasmul, bucuria, energia. Identifică-i în jurul tău pe cei care nu-și mai găsesc energie să facă un lucru bun pentru altcineva, dar își găsesc energie să nu facă. Pentru că, până la urmă, tot un efort e și acela de a nu face. Atunci când faci, câștigi energie. Dăruind, primești. Oferind ți se întoarce, cel puțin, în egală măsură. Atunci când nu faci, pierzi energie. Numai simplul fapt că stai, atunci când ai fi putut merge, îți consumă energia. Imaginați-vă o morișcă de vânt. Dacă țineți morișca în mâna întinsă și mergeți, morișca se învârte. Și acum, mergeți și încercați să țineți contra rotirii.

Cam ce efort se depune acolo ca să nu faceți nimic? În jurul nostru sunt oameni care aleg să nu lase morișca să se învârtă. O țin cu ambele mâini în timp ce le spun celorlalți că ei nu au energie pentru a face morișca să se învartă. Nici măcar nu realizează că energia cea mai multă se pierde în acțiunea de-a opri acțiunea. Din punctul meu de vedere, acești oameni sunt cerșetori de atenție. Blochează cursul firesc al unor lucruri și reinventează situațiile în așa fel încât să atragă și mai mult atenția asupra lor. Nu e treaba mea să le mai țin și eu morișca să nu se învârtă. Treaba mea e să construiesc eoliene. Cât mai multe. Și cât mai înalte. Să se învârtă singure și mie să-mi dea energia de care am nevoie. Lăsați luptătorii cu moriști să-și ducă singuri bătăliile. Voi faceți pace cu măreția eolienelor care stau cu pletele în vânt și cu ochii în soare, gata să primească și să dea energia care ne ține vii.