Deși pare greu de crezut , multe dintre femeile care locuiesc în preajma unor bărbați agresivi spun că fac asta de dragul copiilor lor. Asta până într-o zi când in sfârșit au curajul să iasă din cușcă. Și ca un animal ținut cu forța, fug mâncând pământul. Cu copiii înfășurați în jurul trupurilor lor aceste mame caută sprijin. Și susținere. De cele mai multe ori nu o găsesc la familie pentru că ei, cei care ar fi trebuit să stea de partea mamei stau de partea lumii. A unei lumi care încă mai judecă femeile care se despart de tații copiilor lor. " Sigur l-a provocat de-a bătut-o așa de rău..sigur i-a zis ceva, sigur nu a făcut sau a făcut...oricum, sigur ea este de vină". NIMENI NU ARE DREPTUL SĂ LOVEASCĂ PE NIMENI. Iar când trăiești în casă cu bruta, singura ta preocupare trebuie să fie să fugi. Cât mai repede și cât mai departe. Indiferent ce va spune oricine. Să fugi cât vezi cu ochii. O să te descurci. O să găsești soluții. Și dacă părinții si frații tăi sunt mai preocupați de ce spun oamenii despre faptul că tu "le-ai făcut de râs familia", există o asociație care o să te sprijine. O să-ți fie casă si masă pentru tine și copiii tăi. O sa te învețe o meserie dacă nu ai un loc de muncă, o să te asiste juridic, o să te susțină psihologic și mai ales o să te păzească de toată agresivitatea pe care acum o suporți crezând că nu ai de ales. Ai. Alege. Astăzi. Cel mai bun lucru pe care îl poate face o mamă care trăiește sub agresiune fizică si psihică e să plece. Să pună fericirea copiilor ei în fața nefericirii ei. Astăzi ne ducem la petrecerea de Craciun a copiilor si mamelor de care are grijă Asociatia Touched. Mame care au trecut dincolo de linia aceea atât de subțire care desparte raiul de iadul dintr-o casă. Acest articol aș vrea să meargă mai departe. Din pagină în pagină să ajungă la toate mamele care sunt din nou în fața unui Crăciun pe care îl așteaptă cu inima strânsă. Cu frica in suflet că un pahar de vin băut de el va declanșa calvarul. Să ajunga la toate mamele care împachetează sarmale umplute cu lacrimi născute din teroare. E greu sa iasă de-acolo. Dar nu e imposibil. Și daca vor face pasul astazi vor asculta altfel urarea de "Crăciun Fericit" pentru că încet, încet în sufletul lor își va face loc speranța. Si își vor face curaj sa pună fericirea copiilor in fata propriei lor nefericiri.