Eu cred că Dumnezeu din când în când iese pe balcon și se uită pe Pământ cui să-i dea așa, câte o treabă mai importantă de făcut. Și cred că într-o zi m-a văzut jucându-mă cu Maya și cu fiecare copil pe care l-am întâlnit și şi-a zis: ia să-i dau eu femeii ăsteia ceva de muncă pentru că pare că o să o ducă la capăt cu bine. Și pare suficient de puternică și de veselă să nu se sperie de misiunea ei. Și cred eu că şi-a strâns Dumnezeu îngerii și le-a spus: Femeia aceasta are o treaba: cea mai importantă din lume. Ea trebuie să-i învețe pe părinți și pe copii joaca. Pentru că joaca e limbajul iubirii dintre ei. Și mai trebuie să le dezghețe oamenilor mari inimile și să le dezlipesca mâinile de pe lângă corp. Să-i învețe să cheme muzica in viața lor și să le amintească despre dorințe. Să le arate cum să strângă pumnii și să închidă ochii si să-şi pună dorințele din tot sufletul că numai atunci se împlinesc. O să-i dau femeii asteia o treabă foarte importantă. Aș vrea să dezghețe inimi și să deschidă urechile părinților care nu-şi ascultă copiii. Sunt sigura că Dumnezeu știe exact ce vrea si că eu sunt doarun mijloc prin care el face să ajungă mai repede în inimile părinților iubirea copiilor. Cred că Doamne Doamne le-a dat treaba Arhanghelilor și îngerașilor să-mi netezească pădurile și să construiască poteci pe unde aveam de trecut. Altfel cum aș fi putut eu, o mama singură, un copil simplu al unor oameni la fel de simpli să mut munții din loc. Să adun în jurul meu atâția oameni minunati care să tragă împreună cu mine la această carută în care noi trebuie să punem încredere și generozitate și empatie și să o ducem din casa în casă , din poartă în poartă în toate curțile în care sunt copii. Dacă Dumnezeu nu mi-ar fi dat treaba asta eu n-aş fi putut niciodată să construiesc o poveste care să facă să bată o inima cât toată România și o Românie de părinți și copii să cânte, să simtă, să râdă și să plângă împreună cu noi. Eu sunt Mirela. O fată simplă născută din doi oameni simpli și curați. Eu sunt mama Mayei, un copil tot numai suflet. Eu sunt” doamna director” așa îmi spun în gluma oamenii mei dragi cu care fac cea mai bună echipă din lume și împreună cu care străbat România de la est la vest și de la nord la sud. Eu sunt o mama singură care a crezut mereu că în sparele fiecarui copil lumină e cel puțin un părinte soare. Sunt un om care alungă norii. Și desenează zâmbete. Pe chipurile tuturor părinților şi copiilor care işi doresc să fie fericiți. Vă mulțumesc vouă, părinților care ați înțeles ce facem noi. Îi mulțumesc Mayei pentru tot ce mă învață și pentru că mă face să îmi doresc în fiecare zi să fiu o mamă mai bună. "Vreau pupic de noapte bună" a ajuns în inimile oamenilor pentru că și-au unit aripile toți îngerii din jurul meu. Mulțumesc echipă minunată cu oameni speciali, toți unul și unul.