Nu te învinovăți de neiubirea celorlalți. Ești de iubit. Ești de iubit mult, puternic, duios, ești de iubit cu pasiune ești de iubit cu tandrețe, cu căldură, cu ciudă, cu nervi cu răbdare și cu nerăbdare, ești de iubit cu de toate și ești de iubit fără nimic. Ești de iubit singur și ești de iubit împreună cu toată lumea ta. Ești de iubit când stai, când pleci când te întorci când te gândești și când te răzgândești. Ești de iubit când râzi și ești de de iubit când plângi. Ești de iubit când strigi la fel de mult cum ești de iubit când șoptești. Ești de iubit când dormi, când dansezi, când mănânci, când visezi. Ești de iubit când privești, când vorbești, când asculți. Ești de iubit când ierți, când nu accepți, când nu intelegi. Ești de iubit pentru minte, pentru umor pentru replică pentru ping pong, pentru autoironie. Ești de iubit pentru că înțelegi, pentru că renunți, pentru că ai răbdare. Tu ești de iubit. În fiecare secundă cineva poate găsi ceva de iubit la ține. Nu pierde secundele tale lângă oameni incapabili să vadă asta. Și mai ales nu te învinovăți pentru neiubirile lor. Singurul lucru greșit pe care îl faci e să rămâi în preajma lor. Să-i lași să ocupe locul din jurul tău și să pari ocupată pentru toți cei care ar găsi în fiecare secundă cel puțin un motiv să te iubească. Dacă nu te iubește cineva nu e pentru că nu ești de iubit, ci pentru că persoană aceea nu știe să iubească. Sau nu pe tine. Neiubirea lui plus iubirea ta egal o altă iubire care așteaptă să înțelegi că meriți să primești la fel de mult cât poți să dai.