Am văzut primul meu campionat de fotbal pe Dealul de la Bobâlna

15 Iunie 2016, 20:06    •   
comentarii

Câți ani aveați în 1986? i-am întrebat pe colegii mei din Gașca Zurli. Mi-au răspuns cu minus. Niciunul nu era născut.

- Unde vedem meciul? e întrebarea la ordinea zilei. Știți unde vedeam eu meciurile din Campionatul Mondial din 1986? Pe Dealul de la Bobâlna! Ăla pe care a avut loc Răscoala în care iobagii s-au ridicat împotriva grofilor unguri.

Locuiam cu părinții mei la Dej, un orășel mic fix în inima țării și singurul canal pe care îl prindeam la televizor era TVR-ul. Care nu transmitea campionatul pentru că nu juca echipa României. Și-atunci, tata și vecinii lui CFR-iști au găsit o soluție: au confecționat niște antene și-au luat televizoarele în brațe și au transformat dealul de la Bobâlna în cinematograf în aer liber.

Nu vă mai spun că în Dacia 1310 a tatălui meu intrau 8 oameni + 3 copii în portbagaj și televizorul în brațe. Acum când văd astfel de situații în India sau în Africa mă minunez în ce condiții trăiesc oamenii ăia.

Nu mă despart decât 30 de ani de primul meu cinematograf în aer liber. Români și unguri ne împărțeam în tabere și țineam fiecare cu nația lui. Tații noștri înjurau în toate limbile iar noi copiii făceam cea mai tare galerie.

Cred că a fost pentru prima oară când tata a ținut cu Ungaria. Pentru că acolo eram fele/fele ( așa se zice juma/juma în ungurește): jumătate de pe deal eram urmașii lui Gheorghe Doja, jumătate urmașii grofilor unguri și de data asta nu se mai băteau ca în 1437.

Îi povestesc Mayei și se uită la mine ca la filmele cu Stan și Bran - adică ceva dintr-o altă lume. “E istorie mamă”. Îmi dau seama că e istorie și pentru colegii mei din Gașca Zurli.

Eu mă uit la ei și zâmbesc la amintirea tuturor lucrurilor care îmi vin în fața ochilor minții.

Frumoase amintiri mai am. Tata avea câteva mari iubiri. Și cred, fără să exagerez, că fotbalul era iubirea lui cea mai mare și pe care o păstra împotriva tuturor trădărilor la care l-a supus de-a lungul vieții. Cred că tata stă în picioare pe marginea norilor și strigă la Iordănescu să-l scoată pe ăla sau să-l bage pe celălalt. Îl văd mobilizând toți Îngerii să facă galerie românilor. Își iubea Naționala de fotbal cum își iubea copiii și nepoții.

13453558_10204963725011346_1337745372_o

Eu sunt 12. Am fost dintotdeauna pentru că am fost “fata lu' tata”. Eram lângă el, moț, la toate meciurile. Eram fascinată de pasiunea pe care putea să o pună în iubirea lui cu fotbalul.

Dacă regret ceva e că nu am apucat să-l trimit pe tata la un meci dintr-un campionat european sau mondial. Nu am apucat. Dacă mai stă în puterile voastre, trimiteți-vă tații iubitori de fotbal să vadă meciurile vieții lor. Iar voi veți avea amintirile vieții voastre.

13457671_10204963725051347_1649156526_n

 
Mirela Retegan pe

YouTube

Arhivă

Gandurile Mirelei

Când toate se schimbă în jurul nostru, noi nu putem să rămânem neschimbați.

Ne miră schimbarea oamenilor din viața noastră. Asta, deși privim în oglindă și vedem schimbările de pe chipul nostru. Ne surprind schimbările de situație, deși simțim schimbările corpului nostru în fiecare pas. N-ai nicio...

citeste mai mult  

Ce alegeri ai face dacă n-ar trebui să ții cont de părerea părinților tăi?

– Ai trăi diferit dacă eu aș fi moartă? Ai face alte alegeri dacă nu ai ține cont și de ce crezi tu că eu cred?   E întrebarea cu care am ieșit de la vizionarea filmului Elvis. M-a zdruncinat povestea acestei...

citeste mai mult  

Cereți Fecioarei Maria în rugăciuni, tot ce i-ați cere mamei voastre și chiar mai mult de atât!

Astăzi,  începe postul Sfintei Mării. Cereți Măicuței Sfinte tot ce i-ați cere mamei voastre. O mamă va face tot ce poate ca să-și ajute copilul. Inclusiv va vorbi cu Dumnezeu pentru el. Iar noi toți suntem copiii acestei Mame!...

citeste mai mult  

Pentru tine ce înseamnă MOȘTENIREA?

Am fost invitată la conferința The Woman să vorbesc despre moștenire. Mi-am învârtit discursul de câteva ori, am vorbit printre ultimii speakeri, așa că toți cei de dinaintea mea apucaseră să spună cam tot ce se putea spune...

citeste mai mult