Nu trebuie să-mi spună nimeni ce am și ce nu am nevoie. Nimeni nu știe mai bine nevoile mele. Nici măcar eu nu le știu așa cum trebuie.

„Avem nevoie de puțin ca să fim fericiți.”

Uneori, da. Alteori, avem nevoie de mai mult. Problema nu e cantitatea, măsura, ci să identificăm nevoia pe care o avem într-un anume moment. Pentru că nu avem aceleași nevoi tot timpul.
Uneori, am nevoie să fiu lăsată în pace. Alteori, nevoia mea e să fiu înconjurată de oameni. Uneori vreau un ghiocel, alteori vreau o vacanță la capătul lumii, uneori vreau să îmi spui câte-n lună și în stele, alteori vreau să tăcem unul lângă celălat. Uneori vreau să citesc, alteori să mănânc ceva bun. Uneori vreau, alteori nu vreau, uneori îmi place, alteori nu, uneori îmi ajunge, alteori nu…

Eu nu am dreptul să judec nevoile nimănui, așa cum nimeni nu are de unde să știe, de pe margine, care sunt adevăratele mele nevoi în fiecare moment al vieții mele.

O nevoie de care astăzi poate să depindă fericirea mea poate să dispară foarte bine mâine - și să fie înlocuită cu alta.

Hrăniți-vă nevoile pe care le aveți în acest moment! Uneori, pierdem foarte mult timp construind provizii, depozite pentru nevoi care s-ar putea să apără la un moment dat. Există rezolvări pentru orice nevoie.

Am nevoie de ceea ce am nevoie când am o nevoie!