Fix la fix e o comunitate cu peste un sfert de milion de români. Oameni care de-a lungul timpului au avut probleme cu kilogramele. Oameni care s-au luptat cu toate dietele de care au auzit sau care le-au fost prescrise de medici, nutriționiști, prieteni, babe, vraci, internet.

Grupul de fix este grupul oamenilor care renunțaseră să mai creadă că pot să aibă formă fizică dorită fără să se înfometeze, fără să renunțe la alimente pe care le mănâncă cu plăcere.
Fixul este despre cum, mâncând la ore fixe, poți să ajungi la kilograme decente sau chiar la greutatea la care ți-ai propus.

Mie îmi place să spun că probabil venim fiecare dintre noi cu un desen invizibil atașat fiecărui corp. Așa cum unii au ochii albaștri și alții căprui, unii au părul negru și alții sunt blonzi, unii sunt înalți și alții scunzi…la fel venim cu desenul formelor noastre și-al rotunjimii. E clar că suntem desenați mai slabi, mai rotunzi, mai înalți, mai scunzi…

Cred că greutatea perfectă este atunci când ajungi la desenul cu care ai venit pe post de instrucțiuni de folosire al corpului. Când ajungem acolo SUNTEM BINE. Nu suntem neapărat slabi sau grași, nu suntem neapărat frumoși sau urâți, nu neapărat corespundem standardelor societății care urmează o anumită modă.

Pur și simplu SUNTEM BINE. Ne mișcăm ușor, ne trezim bucuroși, nu ne mai descheiem nasturele de la haină, nu pușcă pe noi rochiile și nu trebuie să ne mascăm formele pentru că grăsimile curg prin toate părțile. Dar probabil că mulți dintre noi nu vom poza niciodată pentru VOGUE. Pentru Vogue-l de acum. Că sigur pentru niște pictori renascentiști am fi putut fi niște modele.

Cred că în urechile noastre, vocea invizibilă a corpului strigă tare- AJUNGE , atunci când ajungem la desenul potrivit. Nici prea gras nu e bine, nici prea slab nu e sănătos.

Ei bine, FIX-ul asta face. Te aduce la acea formă cu care probabil ai venit pe Pământ. Dacă eu sunt mai rotunjoară și mă chinui să devin o silfidă este o luptă la fel de inutilă că și când aș încerca să-mi mai cresc încă 10 centimetri. Așa cum am acceptat că am 1,60 și nu o să am niciodată 1,70, ar trebui să accept că nu o să am niciodată 50 de kilograme. Nici măcar 60. Înălțimea mi-am rezolvat-o cu niște tocuri. Dacă vreau să văd în oglindă o silueta mai siluetă decât sunt, o să mă îmbrac în așa fel încât să-mi placă imaginea din oglindă.

Nu o să am niciodată ochii albaștri. Ok, îmi pun lentile. Nu o să fiu niciodată blondă. Ok, mă vopsesc. Dar nu mă chinui să-mi scot ochii și să-i înlocuiesc și nici să -mi smulg părul de pe cap sperând că o să-mi crească fire blonde. Și nici nu mă închid în casă, dstrusă că nu sunt mai înaltă, mai blondă și cu ochii albaștri. Îmi văd de viață și mă bucur de mine așa cum sunt.

Când ne vom descoperi desenul, vom trăi fericiți acceptându-ne pe noi și-apoi acceptându-i și pe ceilalți. Și vom înțelege că sunt atâtea motive de fericire în jurul nostru.

Fixul te ajută să descoperi desenul. Să vezi dincolo de ce îți spun ceilalți că trebuie să fii.
Intră pe pagina www.fixlafix.com și o să vezi acolo în galeria de campioni, sute de oameni care au înțeles asta. Și care au făcut din FIX un stil de viață.

Într-o zi eu o să le construiesc o scenă pe care o să defileze. Fiecare cu desenul lui. Și toată lumea o să-i aplaude. Pentru că, oamenii care au înțeles că respectul pentru corpul tău, disciplina și bunul simț alimentar sunt forme de iubire, trăiesc fericiți ținând fixul până la adânci bătrâneți.