Când el cânta, acum 25 de ani “Jumătate tu, jumătate eu” credeam că este doar despre noi doi.

Apoi s-a născut Maya și el a cântat :

“ea are ochii mei și buzele tale

Și oricât am vrea să ne urăm,

O privim și ne amintim

Că noi ne iubim.”

Când ea avea 5ani, a plecat și ei i-a fost dor de el în fiecare zi. După ani în care am trecut prin toate trăirile și stările, am scris (eu versurile, el melodia) “Cântec pentru Maya”:

“nu vreau soare nu vreau lună, vreau pupic de noapte bună” si am știut că “noi doi” este pentru ea.

A fost foarte greu să rămânem “împreună” după ce ne-am despărțit. Am trecut prin Iad mulți ani, ca să ajungem astăzi în Rai. Dar am reușit. Și fericirea din ochii ei a meritat tot efortul din mințile noastre.

Suntem jumătate mama și jumătate tata.

Ea este “jumătate tu, jumătate eu”.

Are ochii lui și buzele mele și când o privim, ne amintim, de cea mai frumoasă poveste-destin.

Această postare nu e ca sǎ vedeți cat de grozavi suntem.

Este doar pentru a da speranță și putere celor care astazi trec prin “Iad”.

E nevoie de multă putere să pui fericirea copilului tău înaintea nefericirii tale. Dacǎ intr-o zi realizezi cǎ un părinte poate să fie cu adevărat fericit doar dacă are copiii fericiți, găsești resurse să lupți și să ajungi acolo.