Mi-e frică de propovăduitori.
23 iunie 2025, 08:35 
De oamenii care dau verdicte. Pun etichete. Se bat cu pumnul în piept că dețin secrete și vând iluzii. Au eșuat în propriile relații, cu visele lor, cu copiii lor, cu munca lor, cu kilogramele, sănătatea, banii lor – dar vând rețete celor care sunt disperați să le cumpere, fără să se mai uite pe termenele de garanție.
Mi se pare teribil cum oamenii nu cumpără un kefir ieșit din garanție (deși, până la urmă, ce e kefirul, dacă nu un fel de lapte stricat?!), dar cumpără produse vândute de oameni în afara termenelor de credință, onestitate, smerenie, moralitate.
Oamenii cumpără iluzii și scenarii care au reușit doar în imaginația celor care le-au scris.
E în acest moment o aglomerație foarte mare de vorbitori, comunicatori, specialiști în cum să crești copiii, cum să păstrezi relații, cum să faci bani, cum să slăbești…
M-aș bucura să vă uitați bine ce cumpărați. Să încercați să măsurați cât e informare și cât e dezinformare.
Privind ce se întâmplă în „piață publică”, nu pot să nu-mi amintesc o întâmplare din anii ’90, când am mers prima oară în Turcia cu mama și cu două mătuși. Începea micul trafic. Puteai, cu 250 de dolari, să umpli câteva sacose de adidași, blugi, tricouri și, cu niște ghiuluri în buzunar și două covoare sub braț, veneai acasă, le vindeai, făceai 300 de dolari și plecai din nou. Atunci, în prima și ultima mea călătorie în acest scop, întâlneam foarte mulți vânzători ambulanți. Toți strigau și trăgeau de noi: „Suvenire, madam, ieftin, madam”. Știam de la veterani că nu e ok să cumperi de la ei (confiscă poliția marfa). Mama și-a lăsat sacoșele jos și i-a spus unuia extrem de insistent: „Domnule, ești turc? Nu înțelegi că nu-mi trebuie?”.
Am fix același sentiment doar că, de data asta, oamenii nu mai cumpără lucruri cu care să-și înfrumusețeze corpul, ci cu care să-și lumineze mintea.
Rămâneți pe drumul vostru, oricât de tare ar trage de voi unii în stânga și în dreapta! Ascultați-vă corpul. Credeți în ceea ce simțiți dincolo de ceea ce vedeți!
Stați cu sita în mână și cerneți.
Mai bine un pumn de făină curată decât un sac plin de tărâțe.
Share
share