Dăruiesc o carte. Cea mai dragă mie anul trecut
Update: Am ales răspunsul câștigător :
Maria:Eric E. Schmitt – Pe cand eram o opera de arta. A fost una dintre cele mai frumoase carti pe care le-am citit anul trecut. Prezinta conceptul de frumusete prin toate prismele sacrificiului pe care o fiinta umana le poate face.
***** Dintre toate cărțile citite, una mi-a rămas în minte și o tot amintesc în discuții. A ajuns Maya să exclame ” da, știu, ai citit asta în Lecții de Magie”. Cartea nu e despre cum se face hocus pocus și nici despre cum să îți găsești dragostea în 6 capitole și 30 de citate motivaționale. Cartea e despre creativitate și inspirație. Despre cum nu ar trebui să ne așteptăm să ne plătească inspirația facturile. Și despre cum ideile există, sunt vii și caută cel mai potrivit om să le dea viață. Și dacă o idee vine la tine și tu nu ai timp pentru ea, nu îți place, nu o vrei, se duce în altă parte până găsește omul potrivit să o pună în practică. Și-așa ne trezim că ideile noastre iau viață în celălalt capăt al pământului. Mai zice ceva extrem de simpatic: ”Ai grijă cum refuzi o idee că ți se duce vestea în Univers că nu ești un bun colaborator și ideile nu mai vin la tine” A cam făcut ceva bani cu mine autoarea, la sfârșitul anului trecut. Am dăruit cartea asta câtorva oameni foarte importanți din viața mea. Acum vreau să o dau cuiva de pe blog. Pentru că voi sunteți extrem de importanți. Vă invit la joacă. Ce carte v-a rămas în suflet din ce ați citit anul trecut? Lăsați răspunsurile voastre aici pe blog. Voi alege unul și voi dărui cartea însoțită de, deja, tradiționala cafea. În biroul meu sau oriunde în lumea asta largă de care ne desparte un singur pas. Cel de dincolo de ușă.