E clar că nu ținem minte tot ce trăim. Că rămân în memoria noastră doar momentele.

În ce moment te afli? Cu cine ești în momentul acesta?

Oprește-te o secundă din tot ce faci pe pilot automat și gândește-te care e momentul în care te afli.

E un moment bun sau un moment nefericit? Sunt în momentul acesta oameni faini sau oameni toxici? Ești în acest moment într-un loc frumos sau locul e unul care te ține captiv într-un spațiu care, de fapt, nu îți place?

În ce moment al vieții ești?

Oricare ar fi momentul pe care îl conștientizezi, să-ți amintești că se consumă. Și viața ta merge iar în linie dreaptă, până când îți apare în față un nou moment.

Poate să fie momentul unui succes profesional sau momentul recunoașterii publice sau momentul unui divorț ori momentul în care descoperi bucuria de a fi părinte. Poate fi momentul unei lecții despre libertate sau momentul în care te trezești dintr-un somn lung și începi să-ți vezi viața.

Nu noi ne alegem momentele, ne trezim în ele, dacă ne trezim. Ori le vedem, ori nu le vedem, ele ni se întâmplă. Sunt momentele noastre despre care vorbim atunci când privim în urmă.
„Când eram la școală…”, „Când lucram acolo…”, „Când eram cu el…”, „Când m-am despărțit de ea…”, „Când a murit tata…”, „Când a plecat copilul…”, „Când am fost bolnavă…”, „Când l-am întâlnit…”

Toate au fost momente în care eram implicați 100%. Dar nu de toate am fost 100% conștienți. Pe cele mai multe le-am transformat din momente în probleme și, în loc să trăim experiența, am ales să ne plângem soarta.

În ce moment al vieții ești? Bun sau rău, e momentul tău! Trăiește-l și tu pe el, pentru că el oricum te trăiește pe tine.

#astaziaiciacum