Acum o săptămâna am intrat în autoizolare, acasă. Maya s-a întors din Londra și legea prevede autoizolarea, timp de14 zile.

M-am gândit că o să fie foarte greu. Nu am mai stat niciodată în casă, doar noi două, o perioadă atât de lungă. De aproape doi ani trăim separat, fiecare cu viața ei. Vă mărturisesc, am avut emoții că o vom lua razna.

Tocmai de asta, ne-am făcut un plan: zilele săptămânii sunt zile normale, de lucru (ea învață, eu muncesc). Mâncăm la ore fixe, obligatoriu la ora 10 micul dejun și mutăm masa de prânz la ora 16. Păstrăm gustarea pentru ora 13 și ceva ușor, la 19.
O oră de mișcare, în fiecare zi! Mi-am făcut un traseu pe care fac zilnic 10.000 de pași.

Fac, în fiecare zi:
⁃ ceva pentru minte: ore de engleză online;
⁃ ceva pentru suflet: văd un film și citesc o carte din lista preferată;
⁃ ceva pentru viitor: lucrez la un proiect nou;
⁃ ceva pentru corp: mișcare și creme, măști pentru ten;
⁃ ceva pentru casă: iau pe rând câte un colțișor și fac ordine. Arunc ce nu îmi trebuie și las locul mai curat, aerisit;
⁃ câte ceva pentru alții: încerc să mențin moralul celor care mă urmăresc, aproape 1 milion de oameni, pe toate canalele de socializare. Fac live-uri, concursuri, interacționez cu cine vrea/are nevoie.

Maya are propriul ei plan de viețuire, în vreme de izolare. Și-a descoperit plăcerea de a găti, iar eu profit cât pot de asta.

Am constatat că am nevoie de foarte puține lucruri. Am făcut niște provizii, fără să exagerez, și, totuși, parcă am luat prea multe. Mi s-a terminat șamponul și primul impuls a fost să comand unul. Apoi, mi-am amintit că am o grămadă de sticluțe din toate călătoriile mele, o mulțime de recipiente începute și lăsate așa, pe jumătate. Am declanșat operațiunea “Folosește tot ce ai prin casă!”

Am făcut același lucru și în bucătărie! Am descoperit tot felul de cutii, în garanție, pe care le-am uitat, de-a lungul timpului, pe rafturi. Acum le-a venit rândul tuturor lucrurilor care n-au ajuns niciodată pe nicio listă de priorități.

Habar nu am cum a trecut prima săptămână. Adică știu: repede! Mai repede decât mi-aș fi imaginat. Și sunt foarte multe lucruri de care, încă, nici nu m-am apucat.
Organizarea timpului m-a ajutat enorm!

Nu am cumpărat nimic, nu m-am întâlnit cu nimeni, nu am părăsit zona casei mele.
Nu am purtat tocuri și nici sacouri. Nu am mâncat dulciuri și nu am vorbit cu nimeni care privește pesimist viitorul. Îmi aleg cu grijă interlocutorii. Nu răspund mesajelor cu conținut negativ, comentariilor răutăcioase, reacțiilor nepotrivite. Încerc să elimin din viața mea oamenii care nu-mi fac bine. Blochez, pe canalele sociale, persoanele care nu respectă regulile.
Nu e nimic rău în a sta acasă. Nu e greu, dacă știm să ne organizăm timpul.
Dacă vom mânca de dimineața până seara și, în pauzele de masă, vom sta tolăniți pe o canapea... o să fie foarte greu să stăm acasă.

Lumea se schimbă și cine nu se schimbă odată cu ea va pierde trenul.

Acceptați schimbarea! Vor ieși cu bine din povestea asta, emoțional, spiritual și fizic, cei care vor face pasul în noua lege a lumii. Nu vă mai împotriviți, arătându-vă și agățându-vă de vechile obiceiuri. Relațiile cu oamenii se schimbă, nevoile noastre se schimbă, așteptările noastre se schimbă! Bucuriile noastre sunt acum altele și succesul are altă măsură!

Căsuța din inimă, cea în care locuiește iubirea, rămâne neschimbată. E singura! În rest, totul este în schimbare.