Putem să avem copii diferiți. Copiii noștri sunt sociabili sau retrași, sunt direcți sau sclifosiți, sunt grași sau slabi, olimpici sau mediocrii, curajoși sau precauți, sportivi sau sedentari, cu ADHD sau sindrom DOWN, cu leucemie sau cu muci, sănătoși sau bolnăvicioși, talentați sau simpli, înalți sau scunzi, ascultători sau nerăbdători... Copiii noștri pot să fie în toate felurile, care nu au nicio legătură cu noi, cei care le-am dat viață. E în destinul lor și al nostru să învățăm să trăim și să îi acceptăm așa cum sunt. Aici noi nu prea mai putem face nimic, dincolo de tot ceea ce e omenesc posibil și, bine-ar fi, ca fiecare părinte să fi încercat deja. Dar ei, copiii noștri, mai mult sau mai puțin speciali, mai la fel sau mai altfel, toți au în comun un lucru care depinde de fiecare părinte în parte: pot să fie fericiți. Stă în puterea noastră, a părinților, să-i ajutăm să se placă așa cum sunt. Noi putem să fim dovada că ei sunt iubiți pur și simplu. Iubindu-le sufletul, ei vor înțelege că dragostea noastră e dincolo de timp și spațiu, și asta îi va face puternici. Și fericiți. Din păcate, de multe ori, părinții sunt primii care le pun etichete copiilor lor.

Prezintă lumii problema ca pe o scuză, pentru situația în care cineva i-ar condamna. Părinții sunt primii care se tem să-și arate dragostea pentru copiii lor, de frica lumii. Încearcă să-și țină copiii departe de toată lumea care ar putea să îi rănească. Ei uită, sau nu știu, că niciun copil nu poate fi rănit de nimeni, atâta timp cât se știe acceptat și iubit de mama și de tatăl său. Orice ar strica cineva în inima și în echilibrul unui copil, mami are puterea să repare. Mama și tatăl își simt copilul prin emoția pe care o transmite. Ei îi văd sufletul, nu problema pe care o observă ceilalți. Stă în puterea părinților să-și crească în iubire și acceptare copiii. Dacă părintele e soarele, copilul e lumina. Și oamenii nu rezistă în fața ei. Lumina e atât de puternică, încât îi obligă pe cei din jur să închidă ochii la toate imperfecțiunile, și să-i vadă în toată Frumusețea. Stă în puterea părinților să facă o lume întreagă să-i iubească, să-i accepte copilul. Așa cum este.