Există două perioade în care cele două sexe se confundă: la naștere și la bătrânețe. Greu poți să-ți dai seama despre un bebeluș îmbrăcat neutru, dacă e fetiță sau băiat. Auzim de multe ori întrebarea: e băiat? E fetiță? Nu ne ajută deloc trăsăturile, culoarea părului, vocea, atitudinea. Culoarea hainelor poate face diferența, asta dacă părinții nu și-au propus să spargă barierele și să folosească haine și culori surprinzătoare.

Mă uitam zilele trecute la un grup de bătrâni. Toți purtau pantaloni, bluze, culori terne, cenușii. Toți aveau părul scurt și câțiva dintre ei ochelari de vedere. Nimeni nu avea barbă sau mustață. Vocile groase nu m-au ajutat deloc să fac diferența. Discuția o purtau în greacă, deci nicio șansă să mă agăț de discuție. Intrăm în lume identici și plecăm, dacă avem șansa să îmbătrânim, fără nicio diferență. În afară de haine și accesorii, care se contopesc din ce în ce mai mult, ce face diferența? Care sunt femeile și care sunt bărbații? Aceleași mâini obosite de muncă, aceleași spinări gârbovite de ani... Mă uitam la ei încercând să văd de ce privirea mea e atrasă de un chip plin de negi și totuși, invariabil, oriunde întorceam privirea mă întorceam la acel chip. S-a uitat la mine și am înțeles. Suntem la fel. Și totuși există ceva ce ne deosebește între noi, oamenii: seninătatea de pe chip. Căldura din ochi. Împăcarea din privire. Bucuria din zâmbet. Femei sau bărbați, fetițe sau băieți, cucerim cu căldura pe care reușim să o transmitem. Fiți buni. Fiți frumoși și veți fi atrăgători. Indiferent cum arătați, ce sunteți și cu ce vă îmbrăcați. Puneți iubire în ochi, în zâmbet și în glas. Și toți cei din jurul vostru vor vedea asta.