Cel mai greu e primul Crăciun după despărțire

Nu este o știre pozitivă, în tonul celor cu care v-am obișnuit. Dar vreau să vă spun că acum vine vestea bună: trece. Trece repede. Sunt doar câteva zile în care simți că viața nu mai are niciun rost fără rostul pe care îl avea înainte.
Tendința e să te victimizezi. Să suferi de dor și de jale. Să-ți aminteșți mărunțișurile acelea drăguțe pe care poate le făcea celălalt cu ocazia Crăciunului.
Uiți prea repede (și nu e rău că uiți) toate înțepăturile, șicanele, privirile dezaprobatoarea, toate motivele de ceartă.
Dacă vrei să treacă mai ușor Primul Crăciun după despărțire, amintește-ți cum ți-a stat cozonacul în gât, cum el s-a îmbătat pulbere, cum ți-a alungat prietenii pentru că nu avea chef de ei, amintește-ți cum nu i-a plăcut cadoul de Crăciun sau cum a stat plictisit toată seara cu telecomanda în mână.
Uită-te în jurul tău și gândește-te că ești singura persoană care îți mai poate strica sărbătorile.
Dacă nu ai un Crăciun frumos, nu e pentru că e primul după despărțire ci pentru că ai uitat cât de urâte au fost ultimele împreună.
Bucură-te și fă-ți sărbătoarea, sărbătoare. Sigur, sigur sunt în viața ta mulți oameni care te iubesc.
Agață-te de cei care sunt lângă tine, nu plânge după cel care e în altă parte.
Trece repede. Tu alegi cum trece. Fă în așa fel încât să nu bifezi și sărbătoarea asta la ratate.
Peste câțiva ani o să te uiți în urmă și o să te bucuri de tot ceea ce ai reușit astăzi să faci.
Crăciun fericit, nu Crăciun nefericit.