Eu nu am avut Gaşca Zurli când Maya era mică. Am avut “Numai Iubirea”.



“Am stat cu copilul o oră în braţe, trebuie să o chemaţi înapoi pe Zână să facă o poză cu fetița mea" mi-a reproşat o mămică la finalul unui spectacol.
M-am uitat la ea şi am zâmbit. Nici măcar nu m-am obosit să-i răspund. Ajunsesem în oraşul ei noaptea la 12 şi a doua zi dimineaţă la 10 eram pe scenă. După o oră de spectacol, am mai stat o oră să facem poze şi să dăm autografe. Dar eu mi-am asumat şi oboseala care vine la pachet cu succesul. Mă uitam la mămica aceea şi mă gândeam cât e de norocoasă. Ea a stat cu copilul în braţe o oră, timp în care copilul ei s-a uitat la un spectacol educativ cu mesaje frumoase şi cu personaje pline de exemple pozitive.
Am zâmbit amintindu-mi că acum 10 ani copilul meu nu avea aşa ceva. Generaţia ei se uita împreună cu bunicii şi părinţii la telenovela "Numai Iubirea". Maya mea era disperată după actorii din acel serial la care stătea cu mama şi cu tata, nu pierdeau niciun episod. Şi atunci când protagoniștii au avut un eveniment, în Piaţa Constituţiei, am stat 4 ore în faţa scenei la 40 de grade pentru că nu era chip să o conving să mergem acasă.
La un moment dat, m-a văzut Pavel Bartoş. S-a uitat la mine, a început să râdă pentru că ştia că nu mă uit la telenovele. Mi-a făcut semn să merg în spate. Eşti aici de la început ? Pe căldura asta? Nu, Pavel dragă. Am venit cu o oră înainte de a începe…

Pavel a vorbit cu oamenii de ordine şi m-au lăsat să stau în colţul scenei, am putut să o las pe Maya din braţe şi să mă uit la ea cum cânta din tot sufletul împreună cu Oana Zăvoranu "tuuuuuu , eşti viaţa mea, eşti soarele meu" :)))))))).

Cum să nu zâmbesc când o mamă încearcă să mă impresioneze cu marele ei efort de a sta o ora la Gaşca Zurli cu copilul care cântă “Nu vreau soare, Nu vreau lună, Vreau pupic de Noapte Bună…”.




Eu ştiu exact şi ce primesc şi ce dau. Eu ştiu exact valoarea lucrului pe care îl fac. Eu ştiu exact cât suntem noi de norocoşi să facem atâţia copii fericiţi şi cât de norocoşi sunt părinţii lor să le fie copiii îndrăgostiţi de Fetiţa Zurli şi nu de actorii dintr-o telenovelă plină de intrigi. Sunt mult prea puţini cei care îşi imaginează că un bilet cumpărat le dă toate drepturile asupra noastră. Majoritatea părinţilor Zurli sunt oameni frumoşi care înţeleg exact preţul acestui succes. Lor le mulţumesc şi mă bucur că există. Şi mă bucur că existăm pentru copiii lor.



COMENTARII (0)
Autentifică-te pentru a contribui dialogului.