Iubesc acest oraș, pentru că e singurul pe care eu îl cunosc și care îmi amintește de fiecare dată că oamenii sunt diferiți, punct. În Londra îmi amintesc cu fiecare vizită că oamenii nu sunt înalți, grași sau slabi, homosexuali sau hetero, albi sau negri, bogați sau săraci, veseli sau apatici. Londra iți prezintă cel mai complet tablou de oameni și stări. Oricât de închis ai fi în ideile preconcepute în care ai crescut, oricât de multe etichete ai fi fost obișnuit să le pui oamenilor, odată ajuns acolo, în Londra, vei lăsa în aeroport toate aceste idei preconcepute. Odată intrat în metrou vei deveni spectator și nu te vei mai sătura să privești. În orice punct te vei uita, vei observa un tablou, o scenă despre care se poate scrie o poveste. Fiecare om e o întâmplare, fiecare grup e un episod dintr-un serial. În Londra îmi place strada, îmi plac metrourile. Îmi plac mult de tot parcurile și gazonul lor verde. Îmi place că, în fiecare minut, cerul este brăzdat de un avion care vine sau pleacă. Iubesc în Londra clădirile. Cărămizile lor roșiatice, care îmi dau senzația de cald oricât de frig ar fi afară. Îmi place când merg în Londra să stau o zi întreagă în câte un parc și să inspir libertate. Nu prea stau în Muzee, am vizitat câteva și mai am multe de văzut. Am fost și în câteva teatre, am văzut și spectacole. Nu-mi sunt străine nici cluburile. Am circulat și cu metroul și cu “buss”-ul și cu black taxi-ul. Prefer metroul pentru că se mișcă repede și ușor. Îmi place autobuzul pentru că pot să mă bucur de împrejurimi. Aș putea să vizitez Londra în fiecare lună. Din păcate, mult prea rar ajung acolo, dar de fiecare dată când am ajuns am trăit experiențe foarte interesante. Una dintre cele mai frumoase întâmplări a fost într-o duminică din luna iunie, cred 2010. Am ajuns absolut întâmplător la Buckingam cu dorința de-a vedea schimbul de gardă. Absolut întâmplător ajunsesem la una dintre cele mai mari sărbători din UK - ziua Reginei. Am avut ocazia să vedem toată familia regală trecând în calești prin fața noastră. Apoi, pe bulevardul din fața palatului, vizitatorii au putut să ocupe spațiul pe care circulația era oprită și am asistat la un spectacol aerian. Avioane și elicoptere din cel de al doilea război mondial au brăzdat cerul făcând flick flacuri. Vă recomand Londra. Nu e un oraș ieftin. Eu am fost într-o vizită în care, timp de o săptămână nu a plouat deloc. Altădată ploua din oră în oră, suficient cât să mă facă ciuciulete, până când am învățat să stau cu o pelerină de ploaie în geantă. Nu e cald. Nici măcar în august. Serile sunt reci, e important să aveți mereu o haină în plus la voi. Altfel, Londra este orașul meu de suflet. Mă văd trăind într-o zi acolo.