Noi ținem minte această vizită, dar vă asigur că și ei ne țin minte pe noi. Însoțită de colegii mei din Gașca Zurli, am transformat ceea ce ar fi trebuit să fie un simplu tur prin crame, într-o super aventură.

Ni s-a spus că la Cricova e un oraș subteran. Eu m-am bucurat că plouă și că vom folosi această zi stând sub pământ. Mă și imaginam făcând shopping și bând cafele în cafenele subterane. Nu înțelegeam de ce trebuie să ne facem rezervare. Abia după ce am intrat m-am luminat. Fix pe strada Lumiere. :)

E un adevărat oraș subteran, dar un oraș al vinului. Cu milioane de sticle și butoaie, muzeu cu săli de degustare, cinematograf și muzeul vinului. Impresionant. Absolut spectaculos. O lume întreagă a procesului de fabricare al vinului. Am aflat ce face diferența dintre vinurile ieftine și cele foarte bune. Am aflat că o sticlă cu vin bun este atinsă în fiecare zi de cel puțin două ori, timp de o lună, de mâinile unei femei care învârte sticla în sensul acelor de ceasornic, pentru a ajuta la curățarea de reziduuri.

În muzeu, am văzut colecțiile personale ale diverselor persoane publice. Băsescu are locul plin, în timp ce Johannis mai are de strâns câteva sticle.

Cea mai scumpă sticlă de vin din lume este în Cricova. Peste un milion de dolari. E la vedere. Nu poate să fugă nimeni cu ea.

Labirintul de sub pământ are peste 100 de kilometri. Mi-a plăcut că au fost atenți și cu cei care amestecă soiurile. Așa că statuia lui Dionisis îți ia durerea de cap contra unei monede. Degustarea a fost pe cât de plăcută pe-atât de gustoasă.

La ieșirea din hrube răsărise soarele. Și dacă nu ar fi răsărit, noi tot răsărit l-am fi văzut după cele 7 soiuri de vin degustate.