Cea mai mare pedeapsă, pentru cineva care ți-a făcut rău, este să-l uiți! 

08 Aprilie 2019, 10:04    •   
comentarii

Foarte puțini oameni m-au păcălit. Pe puțini dintre cei pe care i-am întâlnit, i-am crezut ceea ce nu erau. “Puțini, da' buni” să se prefacă o perioadă, mai scurtă sau mai lungă, în funcție de cât de adormită era vigilența mea.


Pornesc în relații cu prezumția de onestitate. Nu stau să mă gândesc ce se ascunde în spatele intențiilor. Fifi numește asta bunătate. Alexandra zice că-s credulă. Andreea, că sunt fraieră. Maria, că sunt neatentă. Altcineva a zis că, de fapt, nu mă interesează cu adevărat cine este cel din fața mea.

Ar putea fi câte puțin din toate. Dar eu cred că, înainte de orice, e dorința mea puternică de a întâlni oameni onești, oameni care chiar fac ce spun și care au grijă să nu-i rănească pe ceilalți. De ce aș crede, din primele două replici, că omul din fața mea vrea doar să profite de sinceritatea sau de generozitatea mea? Cum să întind mâna, să-mi spun numele și, înainte de a-i admira privirea sau zâmbetul larg, să-mi treacă prin minte “e un ticălos, o să mă înșele, o să-mi dea țeapă, o să sufăr, o să-mi pară rău că l-am întâlnit” ?

Am aflat povești terifiante de la oameni pe care îi cred, despre întâlniri care le-au încurcat rău viața... Eu, însă, când încerc să caut făptașii în memoria mea... Nu-i mai găsesc! Pentru că memoria mea i-a înghițit. Le-am dat cea mai cruntă pedeapsă: i-am omorât, nu le-am dat șansa să fie nemuritori, în amintirea mea. Acei oameni, pentru mine, nu mai există. S-au topit, sunt neant, ca și cum nici n-ar fi fost vreodată. Ce pedeapsă mai grea, decât să nu te țină minte omul căruia i-ai facut o "nefăcută", convins fiind că i-ai aplicat “lovitura”?

Când cineva vă face o “mizerie”, doriți-vă doar să-l ștergeți din memorie! Cu detașare sau cu patimă, să-l faceți să dispară din amintirile voastre! Delete! Voi scăpați de grijă, iar lui îi va rămâne responsabilitatea de a vă ține minte. Să se ducă el, acolo sus, cu lista oamenilor cărora le datorează, cel puțin, scuze!

 
Mirela Retegan pe

YouTube

Arhivă

Gandurile Mirelei

Când toate se schimbă în jurul nostru, noi nu putem să rămânem neschimbați.

Ne miră schimbarea oamenilor din viața noastră. Asta, deși privim în oglindă și vedem schimbările de pe chipul nostru. Ne surprind schimbările de situație, deși simțim schimbările corpului nostru în fiecare pas. N-ai nicio...

citeste mai mult  

Ce alegeri ai face dacă n-ar trebui să ții cont de părerea părinților tăi?

– Ai trăi diferit dacă eu aș fi moartă? Ai face alte alegeri dacă nu ai ține cont și de ce crezi tu că eu cred?   E întrebarea cu care am ieșit de la vizionarea filmului Elvis. M-a zdruncinat povestea acestei...

citeste mai mult  

Cereți Fecioarei Maria în rugăciuni, tot ce i-ați cere mamei voastre și chiar mai mult de atât!

Astăzi,  începe postul Sfintei Mării. Cereți Măicuței Sfinte tot ce i-ați cere mamei voastre. O mamă va face tot ce poate ca să-și ajute copilul. Inclusiv va vorbi cu Dumnezeu pentru el. Iar noi toți suntem copiii acestei Mame!...

citeste mai mult  

Pentru tine ce înseamnă MOȘTENIREA?

Am fost invitată la conferința The Woman să vorbesc despre moștenire. Mi-am învârtit discursul de câteva ori, am vorbit printre ultimii speakeri, așa că toți cei de dinaintea mea apucaseră să spună cam tot ce se putea spune...

citeste mai mult