Azi e prima aniversare, din noua mea viață

23 Iulie 2018, 23:12    •   
comentarii

De câțiva ani, am tot amânat rezolvarea unor probleme strict personale. Și spun personale, pentru că țin de persoana mea. Exclusiv. Le-am văzut, le-am știut și le-am tot amânat, programând, undeva în timp, rezolvarea lor...

Despre fiecare spuneam: o să mă ocup după... Ca și cum “după” ar fi fost un sertar, în care eu îndesam problemă cu problemă, asteptând momentul ideal ca să mă ocup de ele. A venit timpul lui “după”, dar eu mai aveam ceva de făcut... Ghinion! Dumnezeu te păsuie, cât te pasuie, dar dacă îi întinzi coarda mai mult... ți-o rupe. La începutul acestei veri, Doamne - Doamne mi-a arătat cartonașul roșu. Unul mare, mare, să-l văd și să mă duc singură pe banca de rezerve. Am simțit lemnul rece de sub mine și am realizat că nu glumește deloc… și că, deocamdată, mă ține pe tușă... câteva meciuri, dar sunt la un pas de eliminare.

Am știut, din prima secundă, că sunt la o răscruce și că mi se dă voie să aleg încotro mă duc mai departe. Și, pentru că iubesc viața și tot ceea ce trăiesc, am înțeles să iau foarte în serios acest avertisment.

Cred că Doamne - Doamne ne dă tot felul de semnale, dar suntem prea ocupați ca să le vedem. Și-atunci, vin cartonașele roșii, niște ultimatum-uri: pierdem oameni dragi, stăm o vreme prin spitale sau prin închisori, ne târâm în procese interminabile, suntem implicați în accidente de mașină, de o parte sau de alta a problemei, dăm falimente, facem câte “un mic infarct”, o comoție cerebrală sau trecem prin incendii, inundații… astea sunt cartonașele roșii... cele mai grave.

Am întâlnit oameni care au văzut aceste cartonașe și, după ce și-au revenit, au făcut fix aceleași greșeli pe care le făceau înainte de situația dramatică din viața lor. Dar am văzut și oameni care au schimbat, complet, felul în care se raportau la lume și viață... Cartonașul roșu a fost cumpăna care i-a adus în echilibru.

Eu vreau să fie, astăzi, prima aniversare din noua mea viață. Am înțeles de ce mi-a dat Doamne - Doamne cartonașul roșu. Și știu exact ce trebuie să schimb. Și cum vreau să fac, de acum înainte. Știu exact cine sunt și spre ce mă îndrept. Știu la ce trebuie să fiu atentă și cu ce și, mai ales, cu cine să-mi consum energia.

Banca de rezerve nu înseamnă ca ești scos din joc… înseamnă că ți se dă ocazia să-ți refaci strategia.

Și ești norocos, când te trimite pe banca de rezerve, până să te fi accidentat și să fii scos de pe teren, cu targa.

Aleg să fiu bună! Cu mine, eu, cea dintâi dintre toți, si-apoi, cu toate ființele și vietățile ce-mi ies în cale. Aleg să fiu bună cu inima mea, cu fiecare bucățică din corpul meu, cu visele mele, cu somnul meu, cu hrana mea, cu nevoile mele. Aleg să fiu bună și sper că am ales calea bună.

Vă doresc să fiți conștienți de momentul pe care îl trăiți!

Astăzi, închin un pahar în cinstea voastră, a tuturor oamenilor care, la un moment dat, ați trecut prin viața mea - cea care s-a încheiat la începutul acestei veri. Și vă invit să ne întâlnim și să ne cunoaștem în noua mea viață. Sau nu.

 
Mirela Retegan pe

YouTube

Arhivă